TIPOLOGII CREATIVE

Desi nu exista pana in prezent o unanimitate de pareri in privinta definirii creativitatii, consider ca aceasta poate fi circumscrisa referindu-ne atat la produsul procesului, cat si la proces insusi.


Pentru a nu trece in revista si alte puncte de vedere expuse fie de Irwing Taylor, Tudor Vianu, A.Osborn, Marian Bejat si altii, consider ca am putea da o definitie de lucru din care reiese ca acceptam:
Creativitatea, ca activitatea conjugata a tuturor functiilor psihice ale persoanei (intelectuale, afective si volitive), constiente si inconstiente, native si dobandite, de ordin biologic, psihofiziologic si social implicata in producerea noului si originalului.


Activitatea de invatare a tehnicii fotografice scoate in evidenta urmatoarele tipuri de creative (dar hai să nu le spunem tipuri; hai să inlocuim cuvântul cu.... fotograf*):

- Fotograful necreativ. La o capacitate mica de stocare a informatiilor (cunostinte relativ putine) se poate asocia o capacitate combinatorie mica pe un fond energetic stimulatoriu scazut.

- Fotograful necreativ-volitiv. In cazul fondului energetic stimulatoriu relativ ridicat s-ar putea sa avem de-a face cu fotografi care vor sa realizeze ceva, cheltuiesc energie, se framanta, dar rezultatele nu sunt pe masura cantitatii de energie cheltuita. Este vorba de o energie neproductiva, ineficienta, ce trebuie canalizata spre alte activitati decat cele creative. Pe acesti fotografi ii putem aprecia ca "vor, dar nu pot"; la ei predomina latura afectiv-motivationala in detrimentul celorlalte, mai ales a celei combinatorii.

- Fotograful cumulativ. Avem de-a face cu fotografi care stocheaza multe cunostinte, din domenii variate ale fotografiei, dar care se gasesc in imposibilitatea de a le combina intr-o maniera noua si originala spre a crea ceva. Sunt fotografi instruiti, cu un volum apreciabil de cunostinte, dar sterili, neproductivi. Acest fotograf cumulativ poate fi un fotograf volitiv, care dispune de un fond energetic motivational ce se manifesta preponederent in acumularea de imagini.

- Fotograful combinativ-volitiv. O cantitate relativ mica de informatie (cunostinte nu prea bogate), s-ar putea sa se asocieze la unii fotografi cu o mare capacitate combinatorie, ceea ce le-ar permite sa realizeze un indice de creativitate mediu sau chiar ridicat. Sunt fotografi cu o fantezie bogata si inteligenta prodigioasa, care creaza parca din nimic. Ei prind "din zbor" cunostintele transmise, au capacitatea de a realiza lucrari inedite in planul creativitatii. Ei isi confrunta si sustin cu tarie opiniile, militeaza permanent pentru transpunerea lor in fapt. Planul si realizarea lor creatoare se suprapun.

- Fotograful combinativ-nevolitiv. Fotograful ce se incadreaza intr-un asemenea tip, intruneste toate calitatile de ordin combinativ, dar mai putin disponibilitatile volitive. Din cauza lipsei de energie, cele mai multe realizari creative raman in stadiul de proiect, neputand sa le finalizeze.

- Fotograful cumulativ-combinativ-volitiv. O cantitate mare de informatie, cunostinte multe, profunde si variate, se pot asocia cu o mare capacitate combinatorie pe un fond energetic stimulatoriu ridicat. Suntem in fata geniului creativ. Sunt cazurile cele mai fericite, dar cele mai rare. Cu cat enargia lor este mai mare, cu atat capacitatea de a se manifesta multilateral, de a crea multe proiecte noi si originale, de a le finaliza, este mai mare.

- Fotograful combinativ-imaginativ. Luand in consideratie eurema critica, putem intalni si un asemenea tip, la care functia critica opereaza in deficit. Functia combinatorie lucrand in exces, imaginatia sa foarte bogata iese adesea din sfera posibilului, trecand in domeniul visului irealizabil. Sunt fotografi cu idei fanteziste, nerealiste.

- Fotograful combinativ-critic. La acesta, imaginatia si gandirea critica se gasesc in echilibru. Imaginatia are curs liber, apoi este supusa cenzurii severe a ratiunii. Asemenea fotografi au idei fecunde, realiste, noi, si originale.

- Fotograful combinativ-hipercritic. La un asemenea tip, functia critica se realizeaza in exces. Fantezia si inteligenta lui pot produce idei noi si originale, dar majoritatea lor sunt ucise in embrion, deci creativitatea, in cele din urma, este nula.

- Fotograful ideativ. Este vorba de acei fotografi la care predomina latura ideativa, avand la baza eureme de acumulare si comprehensiune, eurema asociativ-combinatorie. Sunt indicati pentru activitati de conceptie, deoarece gasesc solutii ingenioase in variate situatii.

- Fotograful ideativ-imagistic. La cei care apartin acestui tip, ideatia si capacitatea de vizualizare a ideilor sunt in echilibru. Orice idee are posibilitatea de a fi vizualizata.

- Fotograful imaginistic. Este dominat de vizualizarea ideilor si are mai putin capacitatea de a elabora idei noi si originale. Asemenea fotografi au vocatie pentru transpunerea originala a ideilor altora.

- Fotograful ideativ-imagistic-obiectual. Are ca nota specifica armonia intre structura ideativa imagistica si obiectuala. Fotografii acestui tip elaboreaza idei noi si originale, le pot vizualiza si transpune in practica.

* - a se intelege prin fotograf orice persoana care apasa declansatorul de pe aparatul foto, telefon sau iphone.